CARACATA TUA ANAPU: TATA GILBERTI MATURINUERI

Cánequa tsípequa hinguni hurhasca ixu Xanichu inchamequarhu hanoni, tsípesca engahtsini arhica esca hínhtuni vpiringa vandontsquarhecheni sapichu ma, arini sani huchari vqua ambe, himbocani mítetixaca esca vétarhexaca esca hucha phurheecha ayancperaaca yámindu ambe encacsi vni haca, ca ístu engacsi no vhca úni ca hindencsi vandaniatecha enga hucha hatsiquarhica. Ca isi himbo, chari sésequa himbo hurahcunicsi sani ayanguni.

    Hini Zamora, ireta enga haca Eraxamani jurhiata inchaquarhuisi hacandu, harhasti ima Colegio de Michoacan khumanchequa engacsi haca máru hirinhasticha ca ambongacaticha. Hima Colegiorhu harhasticsi ma ánchequarheta. Inde áchequarheta hindesti petaani ca mítetarpeani tua anapu caracataechani enga yóntqui tata Maturino Gilberti carauapca.

    Nótcu mítequerhesini na hatini hurhsapi ixu huchari echeroisi hanoni ima tata Gilberti. Hucha mítetixaca esca vánequa tatecha hurhaspca imani hurhiatequechani himbo isi. Ma irepeta ka tanimu equatse véxurhinisi nirahtya engacsi inde hanopca ixusi. Ima tátecha engacsi húpca uénaspti carani huchari vandaquani isi esca hucha iasi na carani haca, cuiringarhicuparini sirandarhu. Sánderu vrhetcu anapu khuiripuecha ménderueni caraasirendi, inde hindespti escacsi na ayanguntaca tata Gerardu Sanchez indecha enga arhinahca “códices y lienzos”. Himini marhuataxaticsi máteru hasi cararaquecha, cháhtsi exeasquia iási tsípcu.

    Engancsini hi ayanguaaca cháncsini hindesti enga hucha hini Colegiorhu áncheqyarheni haca, indeni sirandechani enga tata Bnedict Warren exeantaaca. Ca hucha phísquantaani, arhiantaani ca ménderu carantaani ca ménderu carantscata etsaquani esca khuiripuecha míteaca esca harhasca i xani uani caracatecha.

    Hi vandasirenga vrhetcuni escacsi no harhaspca caracatecha huchari vandaqua himbo, ca máru engani hi míteapca hi vandasirenga escacsi no sési carantscata harhaspca. Ca iási engani hurhengaurheni haca nena enga xani ambaqueca huchari tua anapu vandaqua nóteruni vsinguia isi vandani. Hucheti eratsequa mohtacuquarhestya. Nóteruni vsinguia isi arhini escacsi inde caracatecha no sesi caracata harhasca. Yóntqui anapu vandaqua no mítenhasti nena haxespi, nena vandontsquarhenasireni hiani hurhiatequechani himbo. Eka hucha míteaca tua anapu vandaquani isi vaca hucha hánascani mámaru ampe enga no mítequarheca iasi hamberi.

    Khuiripuecha engacsi ánchequarheni haca ini sirandechani arhinataani, ca ménderu caraantaani hindesticsi: Benedict Warren parhicutin karhaqua anapu, inde hámastya hucari ma equatse véxurhini hirinantaani ca exeantasti hini Estados Unidosi ca phitasti ma eranheque ca huánguasti, tátsequa intsaasti tata Agustin Garciani esca arhiantapiringa ima cámasti indeni ambe uni ca no usti khamarani. Tatseque íntsusti Agustín Jacintuni enga yási hindeeca vrhecuti i ánchequarheteri, inde Agustin Jacinto Nahuatzeni anapuesti, Moises Franco Phamataquarhu anapuesti, Ji Pedro Marquez Chherani Hahtazicurin anapueska, Néstor Dimas Huacuzi Ueameo anapuesti (iasi mítenasti esca Santa Fe de la Laguna), Cristina Monzón Veracruz anapuesti, Rosa Lucas españa anapuesti, ca máruteruecha engahtsini harhuatahca exeantaani caracatechani.

    Tata Maturino Gilberti carasti vánequa sirandechani ca márucsi etsacunhaspti hiahcani, ca máterucsi no úspti etsacunhani ca ísicsi pacarasti ca ísicsi harhasti hahqui himbo caracata.

Inde caracatecha hindesticsi ari:

Ma.El Arte de la Lengua de Mechuacan (Hurhimbequa nena enga haca cutumuqua Mechuacan anapu).

Tsimani. Thesoro Spiritual en lengua de Mechuacan (ambaquiti arhihtsicperaqua Mechuacan vandaqua anapu himbo)

Tanimu.Gramatica Latina (Latini cutumuqua hurhimbequa)

Thamu.Diálogo de la Doctrina Cristiana (Vandotsequarhiqua Vandontsicuarhiparini esca na uhca Crhistianocha)

Yumu.Vocabualrio de la Lengua de Mechuacan (Cutumuquecha Mechuacan anapu).

Kuimu.Thesoro Spiritual de pobre en lengua de Michoacan (Comu handicheri Ambaquiti arhihtsicperaqua Mechuacan vandaqua himbo)

Yumu tsimani.Sermones dominicales y generales (Domingu himbo anapu Vandahtsicperaqua)

Yumu tanimu.Sermones de los santos (Santuecheri Vandahtsicperaqua)

Yumu thamu.Sermones sobre las epistolas y Evangelios del año (…)

Témbeni.Exhortaciones varias (Mámaru ambe comu arhiqua)

Témbeni Ma.Luz del Alma (Anima thirhetaqua).

  Vocabualario de la Lengua de Mechuacan hindesti enga hucanharhica cutumuquechan purhurhepecha himbo ca mócuntscata turhisi himbo, ca ménderu turhisi himbo ca mócuntscata phurhepecha himbo. Ca hindesti ma siranda enga méncu úndaca etsacunhani isi himbosi sánderi mítecateti.

    Arte de la Lengua de Mechuacan hindesticsi sirandecha engahtsini hurhendanahca nena háxesqui huchari vandaqua, nena vaxastacata harhasqui huchari cutumuquecha. Ca vétarhexati esca hucha arhintaaca ca isichi úaca ambonhascani huchari vandaqueri ambe.

    Diálogo de Doctrina Crhistiana hindesti sánderu kheri caracata enga tata Gilberti Maturino caraca ca no mítenhasti himboca no etsacunaspca yontqui. Iasi Moises Franco arintaxati ca ménderu untaxati ca ménderu etsacurhiati no yondani. Uerastia hucari tanimu irepeta siranda caranharhicucatecha. Peenga thapuru ustanhaaca ka isi etsacunhani.

    Thesoro Spiritual en lengua de Mechuacan (ambaquiti arhihtsicperaqua Mechuacan vandaqua anapu himbo).

    Thesoro Spiritual de pobre en lengua de Michoacan (Komu handicheri Ambaquiti arhihtsicperaqua Mechuacan vandaqua himbo)

    Sánderu vánesticsi caracatecha enga yóntqui no etsacunhapca ca isi himbo nócsi mítecataesti. Indechani míteani hindesti móhtacuni hánascaqua ca ambonhascaqua vandasqua ambe. Huchari vandaqua himbo arhintaparini váticsi yámindu ambongascaticha móhtacuni hánascaqua ca nóterucsi isi vandani esca yasi hamberi na vandanahca. Huchari tua anapu úcuarhequa ambe no cánequa mítequarhesti.

    Vánequa tátechacsi carasti huchari vandaqua himbo. Ca nónema ústi urhetapu véracuni tata Gilbertini. Istu harhasti máteru tatecha escacsi ari: Tata Juan Medina Plaza, ca tata Juan Bautista de Lagunas. Inde tata Juan Medina Plaza carasti ma Vanditsequerheta P’urhepecha jimbo ca khamarani hamani hatsicusti máteru Diálogo sobre la Naturaleza “Avandarhu ka parhacpeni anapu ambe vandontscurhita”. Ca inde tata Juan Bautista carasti Arte y diccionario de la lengua de Michoacan. Istu harahsti Diccionario Grande de la Lengua de Michuacan (Cutumuqua kheri Michuacán anapu himbo). Harhasti esca hucha míteaca marhuatani. Inde hindesti sánderu ambaquiti caracata ma. Indeni hirinantasti, carantasti ca etsacusti tata Benedict Warren.

* * *

PHURHEPECHA UANDAQUA

    Iási hamberi ambonascaticha no úsindi yamu ambonascani himboca no mítequerhesti nacsi arhiquarhesireni o arhinasireni tua anapu khuiripuecha, ca ístu no mítequarhesti na arhinasireni huchari vandaqua. Hirinhatsticha mámaru uandanhaxati, Tata Benedict Warren vandasindi esca hucha yóntki anapu phurheecha hindespca tarascueni. Ambe himbo isi vandasini? Himboca no xéntasca siranda caracata enga hucamharhiaca nani enga marhuataaca vandaqua “purepecha”. Ca tátsequa hánascasti esca hucha iasi anapuecha no vécasinga esca isi arhinaaca ca isi himbo móhtacuntasti ca yasi vandasindi esca sánderu sésisca arhini “khuiripu ca vandaqua Mechuacan anapu”, isi esca na uandaca tata Maturino Gilberti. Isi harhasti caracatecharhu.

    Harahsticsi máruteruecha enga arhihca esca hucha “tarascuesca”. Hucha yási anapu phurhe vandaricha sánderi sesi curhasinga engachi arhiaaca “hucha phurhesca” o “hucha phurhepechesca” -arhini, ca márucsi vandasiti esca huchari vandaqua hindesca “Vandaqua tsintsuntan anapu”. Yasi hamberi vanequa cararicha isi arhisindi “tarasco o phurhepecha” o “Lengua de Mechuacan” himbocacsi nótcu úxaca hánascani yamu.

Caracatarhu Vocabulario en lengua de Mechuacan harhasticsi ari vandaquecha, exehe:

Purexahpeni. seguir a otros, o hazer algo en comunidad.

Purexahperaqua. aquel seguimiento, o trabajo.

Purexahperi. el que sigue a otros, o trabaja.

purembehpeni. ospedarse en casa agena.

Purenguareni. ydem.

purenguareri. huesped.

purenurani. andar por el patio.

pureuacurani. andar en la eredad.

purenguenstani. tormar a entrar en su casa.

pureramani. salir afuera.

purezmaruhmeni. visitar a menudo a otros.

purecuhpeni. pelear contra otros.

purecuquaro. lugar de pelea, o guerra.

purecuti. peleador o soldado. pp. 137

Diccionario Grande de la Lengua de Michoacán ari vandaquechacsi hucanharhisti:

Purehchucuiarani. Llegar de debaxo, o halda de el monte.

Purehchcurani, vanahchucurani, Pasearse por alli.

Purembehpeni. Yr a ssus cassas a uissitarlos.

Puremeyarani. Llegar, o yr hasta el agua.

Puremucuyarani. Llegar hasta la puerta.

Puremucurani / Puremucucuyani, vanamucurani. Pasearse a la puerta o a la orilla.

Purendaruhpeni. vanandaruhpeni. Yr de vno en otro.

Purenduyicuyarani. Llegar a el rincon.

Purendicurani, vanandicurani. Pasearse por alli.

Purenducuyarani. Llegar hasta el pie.

Purengueni, Purengueyarani. Llegar hastaa el pie.Idem.

Purengueni, purengueyarani. Entrar en casa.

Purenguetspeyarani. Entrar en sus cassas de otros.

Purenguareni. Yr a uissitar comadres.

Purenguhpeyarani. Llegar a ellos por de detras.

Purenurani, vananurani. Pasearse por el patio.

Pureparacuyarani. Llegar de atras.

Perepecha, purepecha. Gente Plebeia, villanos.

Purepechantstani, purepecha vquarentstani. Aciuilarse, aprocarse, menoscabarse, aciuilarse.

Purepecha vhpentstani. Abatirlos, aceuilarlos.

Pureramani. Yr saliendo de casa.

Pureramoenguani. Venir saliendo de cassa.

Purerehpeyarani. andarehpeyarani. Yr donde otros estan.

Purerehpenoni. Venir donde estan otros.

Purehtsicuyarani. Llegar alla arriba.

Purehtsicurani. Pasearse allá arriba o encima de algo.

Puretani. Horadar los orejas al modo antiguo.

Puretaqua. Lanceta de pedregal.

Pureuacuyarani. Pasearse en el campo.

Purexahpeni. Yr detras de ellos.

Purezmaruhpeni, mintzingueztahpeni. Acompañarlos, y andar en su compañia. pp. 456-457

  I hárhati vandquechani exeaparini hi vsinga arhini esca p’urhepecha vandaqua marhuatanhasinga mámaru hasi himbo. Esca varhipiti, esca enga hámahca, esca enga phurhempehca, esca enga ánchequerhehca, esca enga harhopehca. Himanhcani vánequa ambe arhiquecasindi purepecha vandaqua.

    Ca iási, hi hirinantasca sirandaecharhu purepecha vandaquani himbocani vécasirenga míteni nena marhuatanhasqui inde cutumuk( qua. Ca isi himbi ini sapichu caracani himbo uécaxaca xarhatani nena enga xarharaca ca mena enga marhuataca purhepecha vandaquani tata Gilberti Maturinu imeri sirandarhu enga arhinahca Thesoro Spiritual en Lengua de Menchuacan. Hapirindi sesi enga hucha arhintapiringa arhini thamu erangequechani engani xarhantaca ca engani hi phitanharhicuca nena enga marhuataca indeni vandaquani. Exehe arichani yumu tsimani uandaquechani nena engacsi marhuatanhapca hiáhcani.

ERANEQUA MA

“Ca thuhtu purepecha, cez minchurunts noretero amutansca Governdorini noretero alcalden, nocatero vhcambetini noretero haindini, nocatero piruuaqua vandaarini noretero nomento can eratasirauaca amutahuansparini, hinguire nomento cacapiringa hangangarihuani, nahquix yaru himangueon yquimengachesca ysquihtu, yquire is vca no eratahuan, cez minchurints, care ys tatan ayamarinstan, pamondaquareparin ysquire no cahm vsca”.

ERANEQUA TSIMANI

“Ca thu cuxareti, yquire varieca: nongatetero vampzte purepecheca, noquinangatero casimun nona arihaca querecuecan, himboquire varisca: noquinangatero nonan pirahaca quereni, nahquiaru sipatinihcoeca himaquihtsi cuuihaca, ca yquire thu sitamarihaca no nah arica hu arini, tepariemento thauacurisca, ari hurimbeti tatan ayamarinstan, pamondaquareparin ysquire nomento cez vsca, aquatero yqui hinde vampzte handiyo hatin vndaca ambe vni, hymboquini no quereca”.

ERANEQUA TANIMU

“Ca thuquire carachacapaca, cahtu vhcambeti, ca hyndi, ca piruuaqua vandari, cez minchurints noxtero men purepecha nani anchequeretspeca, care thu handiyohco mayamuqua tehrunchetaquarents: hinguix purepechepiringa, teparire thauacurisca himboquire sipacuhuasca purepechan: noquini cez cuerachenstauati tata tuhcheueti thauacurita, hima hamberiquire ynspenstauaca, nocaretero men hatzicutacuhua ma purepecha curahcuhuan, notero no thantsitaeca hinguire euahuaca”.

ERANEQUA THAMU

“Ca namundaxamahtu teruhcan hauatahen yupen, ca nahxamahtu yon ypupe, piquareraparini ysqui nah vcupiringa: notero varin pacaxahpehanga, quihtundero nen variratahanga notero amberini, nocate[ROTO] mitequaembani, nocatero purepechan [roto]tero vecahaca siquarahpeni, nocatero ambe vcuecan ysqui hinde mitequ?ereca”.

Ambonhascatichacsi nótcu mítesindi nena marhuatanasqui inde uandaqua, isi himbosini hi vecaca esca mítequarheaca, esca cha míteaca ambe arhiquecasini PUREPECHA vandaqua sirandaecharhu tua anapurhu engacsi hucha arhiantaani haca.

Eranhequa marhu harhasti ari uandaquecha:

“Ca thuhtu purepecha, cez minchurunts noretero amutansca Governdorini noretero alcalden…”

Arhixati khuiripuni enga no hupicatini haca huramuqua esca miántaca ca esca eratsentaaca ca no hamani mócucuni Governadirni, ca ístu alcalden.

Eranheque tsimanirhu harhasti ari uandaquecha:

“Ca thu cuxareti, yquire varieca: nongatetero vampzte purepecheca, noquinangatero casimun nona arihaca querecuecan, himboquire varisca:…”

Arhixati esca ma nanacani enga uarhiticaya eca ambe uámba purepecheca enga no uhca uandaquerheni quérecuecan himboca hindesca imeri uarhiti hemba. Ixu nómbema hucanharhisti esca khuirpu enga arhini haca esca hindesca no jatsini huramuqua ambe.

Eranheque tanumurhu arhixati arisi:

“Ca thuquire carachacapaca, cahtu vhcambeti, ca hyndi, ca piruuaqua vandari, cez minchurints noxtero men purepecha nani anchequeretspeca, care thu handiyohco mayamuqua tehrunchetaquarents: hinguix purepechepiringa, teparire thauacurisca himboquire sipacuhuasca purepechan: noquini cez cuerachenstauati tata tuhcheueti thauacurita, hima hamberiquire ynspenstauaca, nocaretero men hatzicutacuhua ma purepecha curahcuhuan,notero no thantsitaeca hinguire euahuaca”.

  Arhixati cararichani, ca huramutichani, ístu piruaqua vadarini escacsi sesi míantaaca ca eratsentani ca nócsi hamani meni purepechani ma enga nani ánchequerheca nácsi hamani minguarheni imeri mayampequa, ecari thuhtu purhepechepiringa cánequani násesi uxaca himbocari sipacuxaca purepechani. Arhixati ménderu cuahpentani esca purepecha no úsinga vandaquarheni o esca cánequa comu nitamasinga ánchquerhetarhu himbo isi.

Ca eranheque thamurhu arhixati esca:

“…notero varin pacaxahpehanga, quihtundero nen variratahanga notero amberini, nocate[ROTO] mitequaembani, nocatero purepechan [roto]tero vecahaca siquarahpeni…”

  Arhixati yáminduechani esca no hámaca ypurhpeni nonemani, himboca vaca hamenri varhirpeni eca isi vaca, méncu nonemani, ni mítequechani ca nohtu purepechani ca nohtu sésisti siquarheani.

  Indeni ambe arhintaparini hu hánascaxacaa esca harhasca uandaqua Purepecha sirandarhu enga no ísimindu arhicuecani haca esca na haca Diccionaruechanirhu. Esca hucha hindesca “gente macehual”. Nani marhuatanhaxati inde hasi curhanguqua hinguni khoru no yápuru isi arhiquecasindi inde purepecha vandaqua. Marhuatasti sánderu uánequa ambe khuiripuni míndaparini. Himahcani vpuringa hi arhini esca ari namunititu uandaquecha marhuaxati sani hanastani khuiripuechani, mintsicaparinie escacsi ménderueni venaquia curhanguni purhepecha vandaquani.

    Relación de Michoacanirhu arhisindi esca purepecha hindescacsi varhipiticha, engacsi kuahpequerheca. Hiáhcani no hindesti xáncu isi esca hucha na arhihperahca esca purpecha uandaque hindesca: khuiripuecha engacsi phurhemperahca, sánderu uanequa ambe arhicuecaxati inde Vandaqua.

    Uécapiringa sánderuni ambe uandani, tátseque ca máteru hurhiatequa himbocsi ayanguntaaca máteru ambe enga haca. Vécasinga khamarani arhini Padre Nuestruni phurhepecha himbo esca na caranapca yintki:

Tata huchaueri thuquire haca auandaro ariqueue (hingnthu mitecatarequeue). Huehtsini andarenoni tuhcheueti yrecheque auandaro vmengahaca: ystu ysquire yxu echerendo. Huchaeueri curinda anganaripaqua ynscuhtsiniya. Santhsini vehpouachenstan huchaeueri hatzingaquareta: ysqui hucha vehpouacuhuanstahaca huchaeueri hatzingaquaechan. Ca hastsin teruhtastzemani terungutahperaqua hymbo: Euahpenstantsiaru: casingurita hymbo: yseuengua”.

Tucupachacsini meyamuntati.

Pharhachu, Phurhepecheo, Xanichu Uéxurhini. Feb. ma 1998.

E mail: pmarquez@colmich.edu.m